Analizând tendințele dezvoltării socio-umane în Europa secolului al XXI-lea, două trenduri în mare parte contradictorii se pot distinge: pe de o parte, procesele de globalizare și de integrare au avansat treptat; pe de altă parte, există o tendință din ce în ce mai accentuată către o diferențiere culturală, regionalizare și conservare a identității, în special la nivel regional. Din acest motiv, armonizarea relațiilor interetnice și național-etnice, precum și coexistența diferitelor auto-identificări au dobândit o importanță tot mai mare la nivel european. În special, politicile etno-naționale în interiorul teritoriilor de frontieră au un impact puternic asupra relațiilor dintre țările vecine. Acesta este și cazul Bucovinei. Istoria complexă a schimbării liniilor de frontieră pe teritoriul său, narațiunile concurente pentru construirea națiunilor, precum și un multiculturalism bogat au făcut din regiunea Bucovina un studiu de caz deosebit de informativ pentru examinarea interacțiunii dintre frontiere, identități și afilieri naționale.

Prin urmare, proiectul “Bucovina – zonă de contact” își propune:

  • să analizeze interacțiunea dintre diferitele niveluri culturale, identitare, istorice existente în regiunea istorică Bucovina, ce se întinde atât pe teritoriul românesc, cât și pe cel ucrainean;
  • să analizeze impactul pe care interacțiunea dintre aceste niveluri îl are asupra interpretărilor și percepțiilor spațiului studiat.

 Proiectul urmărește să:

  • definească principalele tendințe de autopercepție a celor care se identifică ca fiind români, trăiesc în partea de nord a Bucovinei și sunt cetățeni ai Ucrainei, și a celor care se identifică ca fiind ucraineni, locuiesc în sudul Bucovinei și sunt cetățeni ai României;
  • identifice care sunt factorii care influențează atașamentul și loialitățile celor două minorități menționate față de țara actuală de reședință, orecum și față de țara lor de origine etnică și ce factori au o mână de sus.

Cercetarea explorează și centralizează concluziile unui sondaj de opinie, bazat pe chestionare, primul de acest fel efectuat simultan, prin utilizarea aceleiași metodologii, în mai 2016, pe ambele părți ale regiunii de frontieră ucraineană-română cunoscută ca Bucovina. În 2019, sondajul a fost din nou efectuat pentru a urmări posibilele schimbări la nivelul de autoidentificare și  perceptțiilor românilor din nordul Bucovinei (Ucraina) și ucrainenilor din sudul Bucovinei (România), având în vedere diferite aspecte sociale, culturale, politice și economice.

Proiectul este parte a cercetării „Zonele de contact transculturale din Ucraina”, coordonat de Universitatea din St. Gallen, Elveția, și implementat cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Educație, Cercetare și Inovare SERI din Elveția, Fundația Națională Elvețiană de Știință și de către Fundația Wolodymyr George Danyliw.